Primul instrument muzical: cum alegi unul potrivit

Primul instrument muzical se alege în funcție de trei lucruri: ce fel de muzică îți place să asculți, câtă liniște și câți bani ai la dispoziție și cât timp poți exersa zilnic. Nu există un instrument „cel mai bun” pentru toată lumea; există unul care ți se potrivește acum și pe care ai chef să-l iei în mână în fiecare zi.

Mulți începători aleg după imagine, de exemplu pentru că au văzut un violonist la un concert sau un chitarist la o petrecere. Apoi se lovesc de realitate: un instrument cere săptămâni de exercițiu până să sune plăcut. Dacă ai din start câteva întrebări clare, eviți dezamăgirea și rămâi cu plăcerea de a cânta.

Ce întrebări îți pui înainte să alegi un instrument?

Cele mai utile întrebări sunt despre muzica pe care vrei s-o cânți, despre locul în care vei exersa și despre ritmul în care vrei să progresezi. Răspunsurile restrâng repede lista.

• Ce vreau să cânt? Dacă îți place muzica clasică, pianul sau vioara sunt alegeri naturale. Dacă preferi cântece cu acompaniament, chitara este mai potrivită.
• Unde exersez? Într-un bloc cu pereți subțiri, un instrument puternic precum trompeta nu e practic. Pianul digital cu căști rezolvă problema.
• Cât de repede vreau să cânt ceva ușor de recunoscut? Chitara și clapele dau rezultate vizibile în câteva săptămâni; vioara cere mai multă răbdare la început.
• Cu cine cânt? Dacă visezi la o formație, alege un instrument cerut în ansamblu, de exemplu baterie, bas sau chitară.

Un test simplu: închide ochii și imaginează-ți că peste un an cânți. Ce instrument ai în mână și ce cânți? Răspunsul spontan este, de multe ori, cel mai onest.

Cât de important este vârsta

Copiii pot începe devreme cu pianul, vioara sau flautul dulce, dar adulții pot învăța la fel de bine, cu un ritm adaptat. Nu există o vârstă limită, doar așteptări potrivite. Un adult are avantajul disciplinei și al motivației, un copil are avantajul flexibilității.

Care sunt avantajele fiecărui instrument de început?

Fiecare instrument are puncte tari și slabe pentru un începător, iar comparația te ajută să alegi realist.

Pianul are un avantaj special pentru teoria muzicală: dispunerea clapelor arată clar relația dintre note, deci înțelegi mai ușor gamele și acordurile. Pentru asta, articolul despre major și minor devine foarte concret dacă ai o claviatură sub degete.

Vioara este un instrument frumos, dar are o curbă de învățare mai abruptă, pentru că nu are tușe sau clape care să indice pozițiile. Dacă te atrage, ghidul despre familia viorii te ajută să alegi între vioară, violă sau violoncel.

Atenție: evită să cumperi un instrument foarte ieftin și de calitate slabă. Un instrument care nu ține acordajul sau cu corzi prea departe de tastieră descurajează chiar și pe cei motivați.

Merită să cumperi nou, second-hand sau să închiriezi?

Pentru început, cea mai bună variantă este de obicei un instrument second-hand în stare bună sau unul închiriat, apoi o decizie de achiziție după câteva luni. Așa afli dacă te ține pasiunea înainte de a investi o sumă mai mare.

Câteva reguli utile, valabile în general:

1. Cere părerea unui profesor sau a unui muzician cunoscut înainte de achiziție.
2. Testează instrumentul în magazin sau cere unui prieten să-l încerce pentru tine.
3. Verifică starea corzilor, a mecanicii și a corpului: crăpături, uzură, deformări.
4. Pentru pian, ia în calcul transportul și acordajul periodic.
5. Pentru instrumentele electronice, verifică numărul de clape, sensibilitatea la apăsare și existența ieșirii pentru căști.

Închirierea este populară pentru vioară și violoncel, deoarece copiii cresc și au nevoie de instrumente din ce în ce mai mari. Contractul de închiriere poate include întreținerea.

Ai nevoie de profesor sau poți învăța singur?

Un profesor te scutește de obiceiuri greșite care se corectează greu mai târziu, în special la vioară, la instrumentele de suflat și la voce. La chitară sau pian poți începe și singur, cu materiale video și aplicații, dar un profesor oferă corecții de postură și de tehnică pe care o înregistrare nu le poate da.

O combinație bună este un profesor la două-trei săptămâni, care îți dă direcția, și exercițiu zilnic singur. Ca într-un club de lectură, cum arată organizarea unui club de carte, exersatul în grup ține motivația sus. Dacă vrei să înțelegi ce înseamnă notele de pe partitură, ghidul despre portativ îți arată ordinea în care înveți semnele de bază, iar articolul despre tempo și dinamică te ajută să citești indicațiile de interpretare.

Cum menții motivația în primele luni?

Motivația se menține prin obiective mici și prin bucurie, nu prin disciplină rigidă. Zece minute zilnic dau mai mult decât o oră o dată pe săptămână, pentru că mușchii și memoria au nevoie de repetiție frecventă.

Ajută să:

• alegi piese care îți plac, nu doar exerciții;
• îți fixezi un loc și o oră pentru exercițiu;
• cânți din când în când pentru alții, chiar și pentru un singur prieten;
• înregistrezi progresul la fiecare lună și compari.

Ajută și să asculți muzică în care se aude instrumentul tău. Un jazz cu pian, o suită de vioară sau o piesă pentru chitară vor face exercițiile mai interesante; pentru idei, începe cu ghidul principal despre muzica clasică și jazz.

Pe aceeași temă, citește și jazzul pentru începători: stiluri și primele audiții și festivalurile de jazz din România: ce oferă și cum le alegi.